Nu am chef azi..

In ultimul timp, propozitia asta se afla pe buzele celor mai multe persoane din jurul meu si, recunosc ,o regasesc si pe buzele mele. Parca ar fi o melodie pusa pe repeat. Oamenii si, ce e cel mai ciudat, adolescentii prefera sa-si petreaca timpul in fata calculatorului.
Suntem hipnotizati parca de monitor, chiar daca uneori doar ascultam muzica si, cand ne mai amintim, dam un refresh,pentru a avea activitate.Sau, intr-un caz mai fericit ,deschindem televizorul ori urmarim vreun film ,cu o punga mare de cipsuri langa.Si,avand ca motto preferat :“Somnul e sacru”,ne petrecem mai mult de jumate de zi in pat,ca,deh,e calduros si lenea e cucoana mare. Nu ne dau seama ca asa trec zile,ani si se incheie perioada cea mai frumoasa din viata noastra.Cand ne vom mai intalni cu atata libertate?Cu timpul pretios pe care,din nefericire,nu stim sa-l petrecem?Nu vom avea destul timp sa vegetam in casa cand o sa fim babute si mosneguti? Atunci o sa-i sfatuim pe altii :”Distreaza-te,mama,acum cat mai poti!Cand o sa fii ca mine..”.
Am o stare de pesimism si mi-e ciuda..Urasc momentele astea in care efectiv pierd timpul aiurea,fara niciun scop precis.Unde mai pui ca afara e frig si e gri.Si totusi sufletul meu refuza sa-si schimbe culorile vii in griul fad..
Wake up ! Viata nu e atat de lunga incat sa ne permitem luxul de a nu profita de fiecare secunda!